Revelatie

Prin usa crapata vad soarele cum imi mangaie umbra.
De jos in sus vad gambe, piept, sprancene groase;
Am ratat nasul si ochii si gura...
De le-as vedea, as ingheta pana in oase.

Nisip cernut de degete cu unghii mici
Imi cadea-n idei si ma punea pe ganduri
Mi-e dor, oare, de-apusul unei vacante mici
Sau de tremurul nostru din trupuri?

E neobisnuit ce mi se-ntampla
Un sunet groznic il aud in interior
Ceva-mi loveste tare-n tampla
Si-n vene simt rece-un fior.

Ma sperii si-ncerc sa intru-n meditatie
Caut raspuns, dar mintea mi-e tot plina
Nisipul, si ochii si gura sunt revelatie;
Ne stimgem toti sub clar de luna.